luni, 20 august 2012

România fenomenelor unice în lume - Vol. 1

   Nu ştiu cine este autorul de drept, însă grupajul l-am primit cu ceva timp în urmă de la un amic, din Germania, via e-mail, deşi, din câte am văzut, materialul de faţă este postat pe câteva blogg-uri româneşti. Singura mea contribuţie s-ar rezuma la diacritice, ceva corectură şi reilustrarea. La fel de bine nu ştiu cât de "unice" în lume sunt aceste fenomene, însă - am convingerea! - mulţi conaţionali nici măcar nu au habar că ar fi posibil măcar ca România să fie cu adevărat interesantă şi că are o mulţime de "secrete", care, cu siguranţă, dacă ar fi tipărite şi prezentate în tot soiul de pliante şi prospecte turistice ar face ca ţara noastră să devină mult mai atractivă pentru agenţiile internaţionale de resort.
   Pentru că am mai "descoperit" câteva "unicităţi" pe nişte site-uri, titlul postării pe care vă invit să o parcurgeţi l-am lăsat puţintel în coadă de peşte, cum că ar mai urma şi un alt grupaj. Rămâne de văzut!

1. Cerul din comună Bozioru înscris în lista fenomenelor unice în lume

  Pe lângă Complexul schiturilor rupestre, comuna Bozioru din judeţul Buzău este recunoscută pentru "cerul straniu". Comuna Bozioru, cu satul Fisici şi cătunul Nucu, aproape de Lacul Gotes, are deasupra cupola unui cer de o claritate neverosimilă, ale cărui nuanţe intense contrariază pe oricine.
   Demersurile ştiinţifice au evaluat în măsurători sticlirile cerului de Bozioru la 23.000 de grade Kelvin, în timp ce pentru un cer senin acesta ajunge de regulă la 6.000 de grade Kelvin.
   Asemenea unui vortex, unei spirale care te absoarbe către o altă dimensiune, cerul din Bozioru îţi amorţeşte simţurile hipnotic şi te transportă în străfundurile fiinţei cu vehicule neştiute. Cercetătorii extrasenzoriali îl consideră, fără dubiu, una dintre porţile energetice ale Universului, în care spaţiul şi timpul se acordă cu axa infinitului.
   Pe lângă cerul aparte, organizaţii oficiale sau mai puţin oficiale au fost atrase de evenimentele devenite obişnuite, aici, care au depăşit de mult eticheta coincidenţei. Dispariţii misterioase de persoane, care s-au făcut nevăzute sub ochii celor care le însoţeau şi care, fie nu au mai apărut niciodată, fie s-au trezit în cu totul alt loc, fără să ştie ce au păţit; defectarea inexplicabilă a aparaturii electronice; izvoarele radioactive, aşa-zisele ape vii; anomaliile magnetice; apariţia unor Obiecte Zburătoare Neidentificate; activarea bruscă a fenomenelor telepatice şi a altor manifestări extrasenzoriale la oameni obişnuiţi care traversează locul, sunt numai câteva dintre ciudăţeniile Boziorului.

2. Picturile rupestre din peştera Coliboaia din Bihor


   Speologii români au găsit în Peştera Coliboaia din Bihor desene care s-au dovedit a fi cele mai vechi din Europa Centrală, datând de acum aproape 35.000 de ani. Desenele, reprezentând animale din acele vremuri, bizoni, rinoceri, capete de urs, au fost bine păstrate datorită condiţiilor bune de umiditate din zona peşterii unde au fost găsite. Momentan, peştera este închisă, specialiştii urmând să continue cercetările. În plus, accesul în zona picturilor rupestre este extreme de dificil.

3. Peştera cu Oase din Valea Minişului 
- locul unde a poposit cel mai „vechi” om din Europa

    În sistemul carstic al Văii Minişului, în apropiere de Anina, judeţul Caraş Severin, se află o peşteră al cărei nume a făcut înconjurul lumii în urmă cu aproape un deceniu. Peştera cu Oase este locul unde au fost găsite cele mai vechi rămăşiţe din Europa ale omului modern. Fosilele, provenind de la trei indivizi, au fost datate la o vechime de 35.000 de ani, sau 40.500 folosind date calibrate.

4. Cel mai vechi papirus întreg din Europa 
a fost returnat României de către Rusia după 52 de ani
   Singurul papirus din România, descoperit în urmă cu peste 50 de ani, este scris în greaca veche şi este unic, fiind singurul papirus întreg din Europa care datează din secolul IV i.H..
   Acesta a fost descoperit la Mangalia în 1959 şi a fost trimis, în acelaşi an, în Rusia, pentru restaurare şi conservare. Ulterior, însă, nu s-a mai ştiut nimic despre el. În vara anului 2011, a fost predat reprezentanţilor Muzeului de Arheologie „Callatis”.

5. Credeţi că maşinile urcă  dealul cu motorul oprit sau că apa "curge" în sus?

   Există locuri în România, în care maşinile urcă...la deal, cu motorul oprit. Sau, cel puţin, par să urce. Zona Bucium - Iaşi este, de acum, notorie. Acesteia i se alătură o alta din Munţii Gutâi, la trecerea dintre Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei, cunoscută cu numele de Pasul Tihuţa, şi chiar o porţiune în Babadag - Tulcea, o alta în Maramureş, la Obârşia Lotrului, în Buzău sau la Măgura Baciului din judeţul Bacău.
   Rămâne să mergeţi şi să verificaţi singuri, trăind pe pielea voastră experienţa şi înclinând balanţa către una dintre explicaţii.

6. Pădurea Hoia-Baciu şi turismul paranormal

   Pădurea Baciu, aflată la 5 kilometri de oraşul Cluj, a cunoscut celebritatea în 1968, când Emil Barnea a publicat o fotografie a unui posibil OZN ajuns în zonă.
   Aici există o zonă magnetică de 300 de metri, unde muşchii de pe copaci nu arată nordul, aşa cum ar fi normal, iar ciupercile, obişnuite pentru această pădure, nu cresc niciodată. Aici ar fi fost văzute broaşte roşii de dimensiuni foarte mari.
   Au fost semnalate şi cazuri stranii, în care în acest loc a plouat torenţial, dar fix doar pe suprafaţa de 300 de metri. Şi tot aici apar aşa numiţii” îngeri păzitori”, entităţi care pot fi surprinse doar cu ajutorul aparatului de fotografiat şi care nu sunt vizibile ochiului uman.
   Potrivit relatărilor din presă, în zonă se petrec mai multe lucruri greu de explicat. Pe lângă apariţia misterioasă a OZN-urilor, fenomene ciudate întâmplate în noaptea de Sânziene şi dispariţii de persoane, precum în Triunghiul Bermudelor.

7. Micul Canion al României: 
printre turnuri şi piramide, în hăurile de la Râpă Roşie


   Fratele mai mic al Marelui Canion Colorado se află la aproximativ 3 kilometri de oraşul românesc Sebeş, din judeţul Alba. Se numeşte Râpa Roşie şi se întinde pe o suprafaţă de circa 25 de hectare. Chiar dacă dimensiunile nu se compară cu cele ale faimosului canion de peste Ocean, rezervaţia continuă să atragă sute de curioşi.
   Râpa Roşie este o rezervaţie geologică ai cărei pereţi ating înălţimi de până la 100 de metri. Turiştii sunt atraşi în primul rând de formele deosebite săpate de ape în lutul colinei.

8. Safirul dintre dealuri - Laguna albastră de la Aghireş

   Exploatarea de caolin de la Aghireş a străpuns stratul impermeabil de argilă şi a înţepat pânză de apă freatică sau un izvor subteran. Apa a năvălit şi a inundat toată cariera. Lacul astfel format este supranumit Laguna Albastră, datorită culorii apei încărcate cu praf de argilă.
   Ciudat este faptul că apa lacului împrumută culoarea cerului. Este gri în zilele mohorâte şi albastră în cele senine, ca sufletul omului.

9. La Zăplaz, porţi către altă dimensiune

   Urcând de la Refugiul Spârlea pe traseul La Lanţuri, din Piatra Craiului, găseşti spărturile în stâncă şi nu te poţi opri să nu te întrebi "cum a fost posibil?"
   Aceste înălţimi au fost, cândva, fund de mare. Mărturie stau grămezile de cochilii pietrificate, pe care, dacă sunteţi căutători cu ochi atent, le puteţi zări la tot pasul. 
   Ce mână a putut avea atâta răbdare şi forţă?! Ei bine, mâna timpului cu ucenici ca apa, vântul, vremurile...

10. Rezervaţia Grădina Zmeilor (sau cum se jucau puii de zmeu)

  Grădina Zmeilor este o rezervaţie geologică şi morfologică impresionantă din judeţul Sălaj, la 10 km de Jibou, unde se găseşte satul Galgaul Almaşului.

    Blocuri de stâncă de toate formele şi mărimile stau aruncate într-o mare dezordine, aidoma jucăriilor unor copii. Turnuri, ţancuri, pilieri, hornuri, fisuri, cuburi, ciuperci - toate formele de relief de eroziune din atlas sunt cuprinse aici, în Rezervaţia Grădina Zmeilor.

11. Focul viu

   Focul Viu este localizat în judeţul Buzău, pe Valea Slănicului, într-un deal din apropierea satului Terca, comună Lopătari. În fapt, reprezintă un fenomen firesc, ce are la bază emanaţiile de gaze naturale din scoarţa terestră, care, sub acţiunea razelor solare, se transformă într-un foc cu trimiteri infernale. Flăcările sale pot ajunge la jumătate de metru şi chiar un metru înălţime. Considerat monument natural, este înscris în baza de date a ariilor protejate din lume.

12. Rana din trupul muntelui: Groapa Ruginoasa, un fenomen unic în Europa

 Situată la est de Pasul Vârtop, în Munţii Bătrâna, Groapa Ruginoasa este o imensă ravenă în formă de amfiteatru, lată de circa 600 de metri şi adâncă de 100. Fenomenul este unul aparte şi oferă o privelişte de neuitat.
    În urmă cu doar 80 de ani, locul nu era marcat decât printr-o mică văiugă. Aflată la o altitudine de peste 1.300 de metri, Groapa Ruginoasa s-a format din cauza eroziunii solului într-un timp foarte scurt. Procesul de eroziune a scos la suprafaţă straturi de cuartite. Culoarea roşie-vineţie transformă zona într-una deosebită, de la depărtare semănând cu o rană deschisă în trupul muntelui. Aspectul său fantastic, care sugerează un colţ din Canionul Colorado, este astăzi un adevărat laborator morfologic.

13. Balta vrăjitoarelor

   Balta Vrăjitoarelor se află undeva prin Pădurea Boldu-Creţeasca. Nu are căsuţă poştală, însă poate fi vizitată cu uşurinţă, mai ales de către bucureşteni, întrucât se află la ieşirea din Capitală, spre Ştefăneşti.

   Balta fermecată măsoară doar câţiva metri în diametru şi mai puţin de doi metri în adâncime. Dimensiunile nu le împiedică, însă, pe vrăjitoare să se adune acolo în momentele cheie ale anului. În preajma nopţilor de Sfântul Gheorghe, Sânziene sau Sfântul Andrei se spune că se deschid porţile spre alte tărâmuri. Atunci se încarcă vrăjitoarele cu puteri magice, care sunt transmise din generaţie în generaţie.

   După cutremurul devastator din ’77, susţin unii presupuşi martori, în Balta Vrăjitoarelor ar fi fost descărcate basculante cu moloz pentru a fi astupată. Nu numai că nu s-a astupat, dar rămăşiţele aruncate acolo au şi dispărut după câteva săptămâni.

14. Sfinxul din Bucegi mai are fraţi

   Faimosul Sfinx din Bucegi are un frate mai mic în Cheile Tătarului, din Munţii Gutâi. Denumit Sfinxul Maramureşului aseamănă, mai degrabă, cu un cap de dac, fiind compus din roci de andezit dur, rocă greu erodabilă. Sfinxul Maramureşului va fi acoperit de apele barajului Runcu - Firiza, imediat ce acesta va fi pus în funcţiune.


   În judeţul Buzău, există un alt monument al naturii, mai puţin cunoscut, care seamănă cu un chip uman. Este vorba despre Sfinxul din Buştea (masivul Breazău), în apropiere de comună Mânzăleşti (50 km de oraşul Buzău, pe Valea Slănicului). Unii istorici spun că este una dintre cele mai vechi aşezări umane din ţara noastră, având chiar curajul să creadă că este leagănul civilizaţiei europene, deoarece, spun ei, aici este singurul loc de pe continent unde se găseşte sare la suprafaţă, mineral de care organismul uman este dependent.

Un comentariu:

  1. Focul Viu din imagine este de la Andreiasu de Jos, judetul Vrancea. Focuri vii sunt si la Andreiasu si la Terca.

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.