Minunile României – Mănăstirea Humor

   La finele materialului sunteţi invitaţi să vizionaţi un scurt film documentar despre mănăstirea a cărei bisercă este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Ea îşi are începuturile în vremea domniei lui Alexandru cel Bun, când, ascunsă între codri, se ridică aici cea dintâi aşezare mănăstirească, ctitoria marelui vornic Ioan (1415). 

   La începutul secolului al XVI-lea, în 1527, mănăstirea a fost jefuită şi distrusă de tătari. Biserica fusese înzestrată cu obiecte preţioase şi manuscrise, dintre care cel mai de preţ, care se păstrează şi astăzi, este Tetraevangheliarul din 1473, carte dăruită de Ştefan cel Mare.

    Ruinele vechii mănăstiri se pot vedea şi astăzi, la 300 de metri de actuala biserică. În vremea lui Petru Rareş, şi Humorul este cuprins în campania de restaurări. Dar, aici, nu domnul săvârşeşte opera de reconstrucţie, ci marele logofăt Toader Bubuiog, dreapta şi credincioasa sa slugă. (Sursa: Documentare.ro)

    Ansamblul mănăstiresc este format din patru obiective:

• Biserica "Adormirea Maicii Domnului” şi "Sf. Gheorghe" - construită în anul 1530
• Ruinele caselor mănăstireşti - datând din sec. XVI - XVIII
• Turnul clopotniţă - datând din secolul al XI-lea
• Turnul lui Vasile Lupu - construit în 1641 

  Biserica "Adormirea Maicii Domnului” este construită în plan triconc, cu abside laterale, dar fără turle. Construită în stilul moldovenesc, cristalizat în ultimul deceniu al domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), această biserică prezintă o serie de trăsături distinctive care o deosebesc de bisericile ştefaniene. Este vorba de lipsa turlei de deasupra naosului, precum şi de prezenţa pentru prima dată, în arhitectura moldovenească, a unui pridvor deschis (în locul obişnuitului pridvor închis) şi a tainiţei, încăpere nouă suprapusă încăperii mormintelor.
   Biserica Mănăstirii Humor a fost împodobită peste tot, în exterior şi în interior, cu picturi în frescă, ca şi bisericile Voroneţ, Moldoviţa, Arbore şi Suceviţa. Ceea ce caracterizează în plus întreaga pictură de la Humor este unitatea de tonalitate cromatică, datorată predominanţei diferitelor nuanţe de roşu, culoare specifică acestei biserici. Pe pereţii bisericii sunt reprezentate multe elemente de factură locală cum ar fi: instrumente muzicale din Moldova (buciumul, cobza), animale care trăiau în Moldova (lupul, ursul, veveriţa ş.a.), diferite arme (suliţa, arcul şi sabia) sau ţesături moldoveneşti (laviţa, ștergare, ii).
   Interiorul lăcaşului este compartimentat în cinci încăperi: pridvorul deschis, pronaosul, încăperea mormintelor (gropniţa), naosul şi altarul.
    În biserica Mănăstirii Humor au fost înmormântaţi ctitorii şi mai mulţi demnitari ai Moldovei medievale.